Ce este un girant? Ghid complet despre drepturi și obligații

În viață, există momente în care apropiații noștri - un prieten, un membru al familiei, un coleg - au nevoie de un sprijin financiar pentru a-și îndeplini un vis sau pentru a depăși o dificultate. În unele cazuri, acest sprijin se materializează prin obținerea unui credit. Însă, uneori, pentru ca instituția financiară (bancă sau IFN) să aprobe împrumutul, se solicită o garanție suplimentară. Aici intervine rolul girantului.

A accepta să fii girant este, înainte de toate, un act de încredere profundă în persoana pe care o ajuți. Însă, dincolo de componenta emoțională, acest rol vine la pachet cu o serie de responsabilități legale și financiare foarte serioase. Întrebarea pe care trebuie să ți-o pui înainte de a semna un astfel de angajament este: ce este un girant și ce implică acest rol, dincolo de o simplă formalitate?

Scopul acestui articol este să explice pe larg acest concept. Vom explora în detaliu ce înseamnă să garantezi pentru un credit, care sunt obligațiile pe care ți le asumi, ce drepturi ai și cum te poate afecta această decizie pe plan personal. La final, vei avea toate informațiile necesare pentru a lua o hotărâre pe deplin conștientă și informată.

Cuprins:

• Definiția girantului: mai mult decât un simplu nume pe un contract

• Care este relația dintre girant și creditor (bancă sau IFN)

• Obligațiile girantului: ce semnezi, de fapt?

• Executarea silită a girantului: proceduri și drepturi

• Dreptul de regres și recuperarea banilor plătiți

• Dacă ești girant, poți renunța? Modalități și condiții

• O întrebare esențială: girantul poate lua credit?

• Diferența fundamentală: girant vs codebitor

Definiția girantului: mai mult decât un simplu nume pe un contract

Mulți se întreabă: girant, ce înseamnă în termeni practici? Un girant (numit fideiusor în termeni juridici) este o persoană fizică sau juridică ce se angajează, printr-un contract de fideiusiune, să garanteze cu propriul patrimoniu (venituri și bunuri) datoria unei alte persoane (debitorul principal). 

Mai simplu spus, girantul promite creditorului, băncii sau instituției financiare nebancare (IFN), că, în cazul în care debitorul principal nu își mai poate plăti ratele, el va prelua această responsabilitate și va achita datoria în locul său.

Cum funcționează într-un contract de credit?

Imaginează-ți următorul scenariu: prietenul tău, Dan, vrea să obțină un credit de nevoi personale, dar veniturile sale sunt la limita acceptată de creditor. Pentru a-și spori șansele de aprobare și a oferi asigurări suplimentare, creditorul îi solicită un garant. Tu, Alina, decizi să îl ajuți și accepți să fii girant.

În acest moment, tu semnezi un contract de fideiusiune, care este un document anexat contractului de credit principal. Prin această semnătură, te angajezi legal că, dacă Dan încetează să plătească rata lunară, creditorul are dreptul deplin să se îndrepte împotriva ta pentru recuperarea sumei restante, inclusiv dobânzi și penalități.

Girantul își asumă în mod expres obligația de a garanta îndeplinirea obligațiilor debitorului. Acest contract trebuie să specifice clar suma maximă garantată, durata garanției și condițiile în care aceasta poate fi executată.

Rolul tău este, practic, cel al unei plase de siguranță pentru instituția financiară.

Care este relația dintre girant și creditor (bancă sau IFN)

Relația dintre un girant și o bancă sau un IFN este una pur contractuală și se bazează pe analiza de risc. Creditorul apelează la această soluție atunci când consideră că solicitantul principal prezintă un risc mai mare de neplată.

Ce verifică un creditor înainte de a accepta un girant? Condițiile pentru a deveni girant și documentele necesare

Un girant nu este acceptat automat. Acesta trece printr-un proces de analiză similar cu cel al solicitantului de credit. Creditorul va verifica:

• Stabilitatea veniturilor: se asigură că girantul are venituri constante și suficiente pentru a putea acoperi rata creditului în caz de necesitate. Veniturile pot fi din salarii, pensii, chirii sau alte surse legale.
• Istoricul de creditare: se verifică la Biroul de Credit dacă girantul este un bun platnic, dacă are alte datorii și dacă a avut întârzieri în trecut.
• Gradul de îndatorare: se calculează ce procent din venitul lunar al girantului este deja alocat altor datorii. Un grad de îndatorare ridicat poate duce la respingerea sa ca garant.
• Vârsta și capacitatea de muncă: un girant trebuie să fie, de regulă, activ pe piața muncii pe o perioadă care acoperă cel puțin durata creditului garantat. Vârsta va fi de minimum 18 ani, limita superioară variind între 70-75 de ani la momentul scadenței finale a creditului.

⏩ Pentru a înțelege mai bine cum evaluează instituțiile financiare riscul de creditare și cum îți poate fi afectată bonitatea atunci când devii girant, îți recomandăm să citești și articolul nostru dedicat scorului FICO. Vei afla ce înseamnă acest indicator și cum îl poți îmbunătăți înainte de a lua o decizie financiară importantă.

Documente necesare pentru evaluare

1. Actul de identitate în original și copie
2. Documente de venit actualizate (adeverință de salariu, talon de pensie, declarații fiscale)
3. Acordul pentru consultarea bazelor de date ANAF și Biroul de Credit
4. Facturi de utilități pentru confirmarea adresei de domiciliu

Persoanele pensionare pot fi acceptate ca giranți dacă pensia lor este suficient de mare și stabilă pentru a acoperi eventualele obligații de plată. Evaluarea se face pe baza venitului net și a stabilității acestuia pe termen lung. Persoanele cu contracte de muncă pe durată determinată sunt analizate mai riguros, banca acordând atenție deosebită duratei contractului și perspectivelor de continuare a relației de muncă.

Riscuri pentru girant și pentru creditor

Pentru creditor, prezența unui girant solid reduce considerabil riscul de a nu-și recupera banii. Pentru girant, însă, riscurile sunt semnificative: preiei o datorie care nu este a ta, fără a beneficia direct de suma împrumutată. Dacă debitorul principal eșuează, sănătatea ta financiară este direct afectată.

Obligațiile și responsabilitățile girantului: ce semnezi, de fapt?

Este esențial să înțelegi în profunzime care sunt principalele obligații ale unui girant. Acestea sunt stipulate clar în contractul de fideiusiune și au putere de lege. Odată semnat, nu mai poți renunța unilateral la acest angajament.

Principalele obligații sunt:

• Obligația de plată integrală a unei datorii care nu-ți aparține: aceasta este cea mai importantă obligație. Dacă debitorul principal nu mai plătește, indiferent de motiv (pierderea locului de muncă, probleme de sănătate, rea-voință), creditorul (banca sau IFN-ul) se va îndrepta legal către tine. Tu vei fi obligat să plătești nu doar rata lunară, ci întreaga sumă rămasă de rambursat, inclusiv dobânzile acumulate și eventualele penalități de întârziere.
• Obligații accesorii: informarea creditorului despre orice modificări semnificative în situația sa financiară care ar putea afecta capacitatea de garantare. De asemenea, este recomandat ca girantul să monitorizeze situația financiară a debitorului principal pentru a anticipa eventualele dificultăți de plată.
• Responsabilitate solidară: în majoritatea contractelor moderne, girantul renunță la "beneficiul de discuțiune" și "beneficiul de diviziune". Renunțarea la beneficiul de discuțiune înseamnă că banca sau IFN nu este obligată să încerce mai întâi să recupereze datoria de la debitorul principal (de exemplu, prin executarea silită a bunurilor acestuia). Creditorul te poate contacta pe tine, girantul, direct și imediat ce plata a întârziat. Astfel, responsabilitatea girantului devine aproape echivalentă cu cea a debitorului principal. Renunțarea la beneficiul de diviziune, aplicabil când sunt mai mulți giranți, înseamnă că banca poate cere oricăruia dintre giranți să plătească întreaga datorie, nu doar o parte proporțională.

Riscul de modificare a condițiilor contractuale poate apărea în situații în care creditorul și debitorul principal convin asupra unor modificări ale contractului de credit fără acordul girantului. Deși legea oferă anumite protecții în acest sens, există situații în care responsabilitatea girantului poate fi extinsă fără consimțământul său explicit. Alte riscuri asociate cu rolul de girant sunt:

• Raportarea la Biroul de Credit: orice întârziere la plată a creditului garantat se va reflecta negativ nu doar în istoricul de credit al debitorului, ci și în al tău. Acest lucru îți va afecta scorul FICO și capacitatea de a accesa finanțări în viitor (bonitatea).
• Risc de executare silită: în cazul în care datoria nu este plătită nici de debitor, nici de tine, creditorul poate iniția procedura de executare silită asupra veniturilor și bunurilor tale (conturi bancare, salariu, proprietăți), exact ca și cum ai fi tu titularul creditului. De obicei, banca va transmite o notificare scrisă girantului, informându-l despre restanțele existente și solicitându-i să preia plata. Din acest moment, girantul devine legal obligat să achite sumele datorate.
• Riscuri personale și relaționale: situațiile de neplată pot genera tensiuni și conflicte interpersonale, deteriorând relațiile personale și creând un climat de neîncredere, în special când girantul este un membru al familiei sau un prieten apropiat al debitorului.
• Risc de nerecuperare: procesul de recuperare a sumelor plătite poate fi lung, costisitor și, în multe cazuri, fără succes, în special dacă debitorul principal este insolvabil sau nu dispune de bunuri executabile.

Limitarea responsabilităților girantului și stingerea datoriei

Limitările responsabilității girantului sunt stabilite prin contractul de fideiusiune și includ suma maximă garantată, durata garanției și condițiile specifice de executare. Este important ca aceste limite să fie clar definite pentru a evita situațiile în care obligația girantului se extinde pe perioade nedeterminate sau pentru sume nelimitate.

Obligația girantului încetează odată cu stingerea completă a datoriei principale prin plată integrală, prin compensare sau prin alte modalități legale de stingere a obligațiilor. În cazul plății parțiale, responsabilitatea girantului se reduce corespunzător cu suma achitată de către debitorul principal.

Executarea silită a girantului: proceduri și drepturi

Executarea silită a girantului reprezintă o procedură juridică complexă prin care creditorul își recuperează creanțele prin mijloace coercitive. Înțelegerea acestei proceduri și a drepturilor pe care le are girantul în acest proces este fundamentală pentru protejarea intereselor și limitarea consecințelor negative.

Procedura de executare silită include, de obicei, câteva etape:

1. Notificarea girantului de către creditor, prin care se solicită achitarea datoriei restante într-un termen specificat
2. Adresarea către un executor judecătoresc pentru inițierea procedurii de executare silită
3. Emiterea citației de executare și solicitarea informațiilor despre veniturile și bunurile girantului
4. Aplicarea măsurilor de executare conform ordinii legale stabilite.

Procedura de executare silită poate fi inițiată direct împotriva girantului în cazul contractelor cu clauză de fideiusiune solidară, fără a fi necesară urmărirea prealabilă a debitorului principal. Această posibilitate conferă creditorului o flexibilitate considerabilă în strategia de recuperare a creanțelor și accelerează procesul de executare.

Ordinea executării este stabilită prin lege și urmează, de regulă, o progresie logică de la bunurile cele mai lichide la cele mai puțin lichide. Procedura începe cu poprirea pe conturile bancare și pe salariu, continuă cu executarea bunurilor mobile și se încheie, dacă este necesar, cu vânzarea bunurilor imobile. Această ordine poate fi modificată în funcție de circumstanțele specifice ale cazului.

Poprirea pe salariu este limitată legal la o anumită cotă din veniturile nete ale girantului, pentru a-i asigura mijloacele de subzistență necesare. Această protecție legală previne situațiile în care executarea silită ar putea lăsa girantul fără resurse pentru nevoile de bază. Cota de poprire variază în funcție de nivelul veniturilor și de numărul persoanelor aflate în întreținere.

Drepturile girantului în procesul de executare

• Dreptul la informare: să fie informat despre toate actele de executare
• Dreptul de contestare: să conteste executarea în instanță dacă o consideră ilegală sau abuzivă
• Dreptul de suspendare: să solicite suspendarea temporară a executării în anumite condiții
• Dreptul de negociere: să negocieze cu creditorul modalități alternative de plată pentru a evita executarea silită
• Dreptul de plată: să achite datoria și să oprească procedura în orice moment

Chiar în timpul derulării executării silite, girantul păstrează dreptul de a achita datoria și de a opri procedura. Această posibilitate oferă o ultimă șansă de a evita consecințele cele mai grave ale executării, cum ar fi vânzarea bunurilor imobile sau deteriorarea semnificativă a situației financiare. 

Dreptul de regres și recuperarea banilor plătiți

Dreptul de regres constituie un mecanism juridic fundamental prin care girantul care a achitat datoria în locul debitorului principal poate recupera sumele plătite. Acest drept oferă o protecție importantă girantului și reprezintă o modalitate de echilibrare a relațiilor juridice între părțile implicate în contractul de garanție. Astfel, girantul care a plătit datoria se substituie creditorului în toate drepturile acestuia față de debitorul principal. Această substituție include nu doar dreptul la suma principală plătită, ci și la dobânzile legale calculate de la data plății și la toate cheltuielile suportate în procesul de recuperare.

Cum poate girantul să recupereze banii plătiți?

1. Păstrarea tuturor documentelor care dovedesc plata efectuată către creditor (chitanțe, ordine de plată, extrase de cont)
2. Transmiterea unei notificări amiabile către debitorul principal, solicitând restituirea sumei plătite
3. Deschiderea unei acțiuni în justiție, în cazul refuzului debitorului de a restitui suma
4. Executarea hotărârii judecătorești definitive prin intermediul unui executor judecătoresc.

Termenul de prescripție pentru exercitarea dreptului de regres este de trei ani, conform legislației românești, și începe de la data la care girantul a efectuat plata către creditor. Respectarea acestui termen este esențială, deoarece depășirea sa duce la pierderea dreptului de a recupera sumele plătite.

Dacă ești girant, poți renunța? Modalități și condiții

Posibilitatea renunțării la calitatea de girant reprezintă o preocupare frecventă pentru persoanele care au acceptat acest rol și doresc să se elibereze de responsabilitățile asumate. Deși contractul de fideiusiune creează obligații ferme, există anumite modalități prin care se poate obține încetarea acestei calități.

Principiul general este că renunțarea unilaterală la calitatea de girant nu este posibilă, deoarece aceasta ar prejudicia interesele creditorului care s-a bazat pe această garanție la acordarea creditului. Contractul de fideiusiune creează drepturi și obligații reciproce care nu pot fi modificate fără acordul tuturor părților implicate.

Modalități legale de ieșire din contract

• Acordul părților: cea mai directă modalitate de încetare a calității de girant. Acest acord trebuie să fie expres și să implice consimțământul creditorului, al debitorului principal și al girantului. De obicei, creditorul va accepta eliberarea girantului doar dacă se oferă o garanție echivalentă sau superioară.
• Înlocuirea garanției personale cu garanție reală: dacă debitorul principal poate oferi o ipotecă pe un imobil de valoare suficientă sau alte garanții reale acceptabile pentru creditor, acesta poate consimți la eliberarea girantului.
• Refinanțarea creditului la o altă instituție financiară: poate duce la stingerea vechii datorii și, implicit, la încetarea obligațiilor girantului. Este important de verificat dacă noul contract nu prevede transferul garanțiilor existente.
• Stingerea anticipată a datoriei: plata integrală de către debitor reprezintă modalitatea cea mai sigură de încetare a calității de girant. Odată ce creditul este achitat complet, toate garanțiile asociate încetează automat.

Situații speciale de încetare includ expirarea termenului pentru care a fost constituită garanția, dacă acest termen este specificat în contractul de fideiusiune. De asemenea, anularea contractului de credit principal de către instanță din orice motiv legal duce la încetarea automată a contractului de garanție.

Eliberarea expresă de către creditor poate avea loc în situații excepționale, când creditorul consideră că garanția nu mai este necesară sau când dorește să mențină o relație comercială favorabilă cu girantul. Această eliberare trebuie să fie documentată printr-un act scris pentru a avea valoare juridică.

Procedurile contractuale pentru renunțare variază în funcție de politicile fiecărei instituții financiare, dar, de obicei, implică evaluarea noii situații de risc și obținerea aprobărilor interne necesare. Procesul poate fi îndelungat și poate implica costuri suplimentare pentru girant. 

O întrebare esențială: girantul poate lua credit?

Aceasta este o nelămurire frecventă și deosebit de importantă pentru oricine se gândește să devină girant. Răspunsul scurt este: da, girantul poate lua credit, dar capacitatea sa de a se împrumuta va fi, cel mai probabil, diminuată.

Cum afectează calitatea de girant capacitatea de a obține alte credite?

Atunci când o instituție financiară analizează o cerere de credit, unul dintre principalii indicatori este gradul de îndatorare. Acesta reprezintă procentul din venitul tău lunar care este deja alocat plății datoriilor. Conform reglementărilor Băncii Naționale a României (BNR), acest grad este limitat (de exemplu, la 40% din venitul net).

Suma pe care ai garantat-o pentru altcineva este considerată o datorie contingentă (o datorie potențială). În calculul gradului tău de îndatorare, creditorii vor lua în considerare și rata lunară a creditului pe care îl girezi, chiar dacă nu o plătești tu în mod direct.

Exemplu:
Dacă ai un venit de 4.000 de lei, gradul maxim de îndatorare ar fi de 1.600 de lei (40%). Dacă girezi un credit a cărui rată este de 600 de lei, acești 600 de lei vor fi "blocați" din capacitatea ta de împrumut. Astfel, vei mai putea contracta un credit cu o rată lunară de maximum 1.000 de lei (1.600 - 600). Fără a fi girant, ai fi putut accesa un credit cu o rată de până la 1.600 de lei.

⏩ Dacă ai nevoie de un credit rapid sau vrei să afli ce opțiuni ai fără a implica riscuri suplimentare pentru tine sau pentru cei apropiați, consultă ofertele de finanțare de la Mobilo Credit. Poți analiza condițiile, simula rata lunară și alege soluția potrivită situației tale financiare, în deplină transparență.

Sfaturi pentru planificarea financiară

• Verifică-ți gradul de îndatorare înainte de a accepta să fii girant.
• Discută deschis cu creditorul tău despre planurile tale financiare viitoare.
• Analizează-ți propriile nevoi: dacă plănuiești să aplici pentru un credit ipotecar sau alt împrumut important în viitorul apropiat, rolul de girant ți-ar putea reduce semnificativ suma pe care o poți obține.

Diferența fundamentală: girant vs codebitor

Acești doi termeni sunt adesea confundați, dar rolurile și implicațiile lor sunt foarte diferite.

Girantul (Fideiusorul)

• Rol: garantează pentru datoria altcuiva.
• Beneficii: nu are niciun drept asupra banilor împrumutați sau asupra bunului cumpărat cu acei bani (ex: mașină, casă).
• Responsabilitate: este secundară (în teorie), dar devine directă și totală dacă debitorul nu plătește. Majoritatea contractelor bancare moderne includ clauze de solidaritate care permit creditorului să urmărească direct girantul.
• Când intervine: doar atunci când titularul creditului nu își respectă obligațiile.

Codebitorul

• Rol: este un solicitant al creditului, la fel ca debitorul principal. De obicei, veniturile sale sunt luate în calcul la acordarea împrumutului pentru a obține o sumă mai mare.
• Beneficii: are drepturi egale asupra sumei împrumutate sau a bunului achiziționat. De exemplu, în cazul unui credit ipotecar, ambii codebitori devin coproprietari ai imobilului.
• Responsabilitate: este directă și solidară încă din prima zi. Rata este o obligație comună.
• Când intervine: plătește rata lunară împreună cu debitorul principal, conform înțelegerii dintre ei.

Pe scurt, un codebitor este un co-împrumutat cu drepturi și obligații egale, în timp ce un girant este o plasă de siguranță fără drepturi asupra creditului.

A accepta să fii girant este o decizie financiară majoră, cu implicații pe termen lung. Deși pornește dintr-un sentiment nobil de a ajuta pe cineva de încredere, este important să înțelegi pe deplin la ce te înhami. Recomandarea noastră este simplă și fermă: citește cu maximă atenție contractul de fideiusiune înainte de a semna! Asigură-te că înțelegi fiecare clauză și fii complet onest cu tine însuți în privința capacității tale de a acoperi această datorie, în cel mai rău caz. Informația înseamnă putere, mai ales în domeniul financiar. Acum că știi ce presupune rolul de girant, ești mai bine pregătit să gestionezi o astfel de situație.

Sursa foto: AI Generated

Întrebări frecvente despre girant (FAQ)

Poate o persoană să fie girant pentru mai multe credite simultan?

Da, o persoană poate fi girant pentru mai multe credite, cu condiția să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru fiecare garanție în parte. Băncile vor evalua capacitatea totală de garantare, luând în considerare toate obligațiile asumate.

Ce se întâmplă cu calitatea de girant în caz de deces?

În cazul decesului girantului, obligația de garanție se transmite moștenitorilor, în limita valorii bunurilor moștenite. Moștenitorii pot renunța la moștenire, pentru a evita preluarea acestor obligații.

Poate girantul să solicite informații despre situația creditului garantat?

Da, girantul are dreptul să solicite informații despre situația creditului, inclusiv soldul rămas, istoricul plăților și eventualele restanțe. Acest drept derivă din calitatea sa de garant și din riscul pe care îl asumă.

Se poate modifica suma garantată pe parcursul contractului?

Modificarea sumei garantate necesită acordul expres al girantului. Orice creștere a obligațiilor debitorului principal fără acordul girantului nu îi poate fi opusă acestuia din urmă.

Cum afectează divorțul calitatea de girant?

Divorțul nu afectează automat calitatea de girant, obligația rămânând în sarcina persoanei care a semnat contractul de fideiusiune. Totuși, în cadrul procedurii de divorț se pot negocia modalități de preluare a acestei obligații de către celălalt soț.